{"id":192,"date":"2008-11-09T04:34:18","date_gmt":"2008-11-09T02:34:18","guid":{"rendered":"http:\/\/start.tihai.md\/?p=192"},"modified":"2008-11-09T04:34:18","modified_gmt":"2008-11-09T02:34:18","slug":"din-trecut-despre-prezent-si-viitor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/2008\/11\/09\/din-trecut-despre-prezent-si-viitor\/","title":{"rendered":"Din trecut despre prezent \u015fi viitor"},"content":{"rendered":"

Nu tr\u0103iesc cu trecutul, ce a fost — a fost, s-a dus pe apa s\u00eembetei sau a fost \u00eenv\u0103\u0163at. Trecutul, \u00eens\u0103, ne poate vorbi nu doar despre vremurile celea, ci \u015fi despre prezentul \u015fi viitorul nostru. Doar cunosc\u00eend trecutul, pun\u00eend boghi\u0163\u0103 la boghi\u0163\u0103 putem s\u0103 cunoa\u015ftem ce e bine pentru noi ca neam \u015fi ce e r\u0103u, ce a mers \u015fi ce n’a mers. Am putut? Putem? Vom putea?<\/em> R\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile retorice de mult timp au fost g\u0103site, e de ajuns s\u0103 ai c\u00eet de c\u00eet voin\u0163\u0103, c\u0103ci solu\u0163iile stau la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n

Mai jos am s\u0103 citez c\u00eete ceva din Scrierile Politice<\/em> ale lui Mihai Eminescu, care cred c\u0103 nu necesit\u0103 comentarii.<\/p>\n

Despre spirit<\/h3>\n

“Am disperat de mult de a cere de la Rom\u00e2ni virtutea \u015fi demnitatea str\u0103bunilor, nici credem c\u0103 am putea dete\u015fpta \u00een ei sim\u0163ul cet\u0103\u0163eanului Romei; dar nici c\u0103 facem aicea apel la sentimente, de cari noi nu suntem capabili, ci numai la simplul sim\u0163 de demnitate \u015fi m\u00e2ndrie curat omeneasc. Intr’adev\u0103r, nu mai suntem noi meni\u0163i de a dicta legi lumei, dar nici am trebui s\u0103 fim a\u015fa de abrutiza\u0163i ca s\u0103 ne degrad\u0103m noi pre noi \u00een\u015fine la rolul de sclavi. Trebue s\u0103 \u00eenceteze aceste referin\u0163e de domina\u0163i \u015fi dominatori; trebue s\u0103, fim pu\u015fi pe picior de na\u0163iune egal \u00eendre\u0103pt\u0103\u0163it\u0103 fa\u0163\u0103 cu nai\u0163une egal \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103. E timpul ca s\u0103 ni se r\u0103spl\u0103teasc\u0103 \u0163i nou\u0103 sacrificiile, care le-am adus secol cu secol acestei Austrii, care ni-a fost vitreg \u015fi acestor Habsburgi, pe cari \u00eei iubim cu idolatrie f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim de ce, pentru cari ne-am v\u0103rsat de at\u00e2tea ori s\u00e2ngele inimei noastre f\u0103r\u0103 ca ei s\u0103 fac\u0103 nimica pentru noi. Ast\u0103zi credem, c\u0103 ar fi venit timpul, ca s\u0103 pretindem \u015fi noi ceia ce ni se cuvine de secoli. E timp s\u0103 declarm neted \u015fi clar, c\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 (c\u0103ci este a noastr\u0103 mai bine dec\u00e2t a ori \u015fi cui) noi nu suntem nici vrem s\u0103 fim maghiari ori nem\u0163i. Suntem rom\u00e2ni, vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni \u015fi cerem egala \u00eendrept\u0103\u0163ire a na\u0163iunii noastre. Fa\u0163\u0103 cu orice \u00eencercare de desna\u0163ionalizare ori suprematizare, \u00eentreb\u0103m cu r\u0103ceal\u0103 \u015fi con\u015ftiu\u0163i de drepturile ce ni le d\u0103 aboriginitatea noastr\u0103 \u015fi spiritul secolului: “Cine sunt ace\u015fti oameni \u015fi ce vor ei \u00een \u0163ara noastr\u0103?”
\nMihai Eminescu “S\u0103 facem un congres” 1870<\/em><\/p>\n

Despre politic\u0103<\/h3>\n

“Istoria vorbe\u015fte \u00een genere clar. O \u0163ar\u0103 unde to\u0163i poruncesc \u015fi nimeni n’ascult\u0103, o \u0163ar\u0103 unde antiteza \u00eentre partide se preface \u00een adev\u0103rat\u0103 du\u015fm\u0103nie, unde Domnul nu are puterea s\u0103-i \u00eempace, precum n’au avut-o \u00een Polonia \u015fi nici la noi, o asemenea \u0163ar\u0103 e menit\u0103 s\u0103 fie prada vecinilor ei. Iar dac\u0103 acela, care \u00een sufletul s\u0103u reprezenteaz\u0103 ideea statului, \u00ee\u015fi ridic\u0103 fruntea cu \u00eendr\u0103zneal\u0103, el cade sdrobit ca \u015fi idolul de fer cu picioarele de lut.”
\nMihai eminescu “Grigore Ghica Voevod” 1876<\/em><\/p>\n

Despre economie<\/h3>\n

Un mic bulg\u0103r de om\u0103t c\u0103z\u00e2nd din v\u00e2rful unui munte se face din ce \u00een ce mai mare, rupe cu el copacii codrilor, stric\u0103 ogoarele, astup\u0103 un sat. Un mic s\u00eembure gre\u015fit \u00een organiza\u0163ia societ\u0103\u0163ii, \u00een via\u0163a economic\u0103 cre\u015fte \u015fi \u00eengroap\u0103 o na\u0163iune. Ne mir\u0103m cu to\u0163ii de mul\u0163imea cr\u00e2\u015fmelor \u00een \u0163ara noastr\u0103 – de mul\u0163imea judanilor – cauza e mul\u0163imea rachiului, mul\u0163imea velni\u0163elor, dar oare aceast\u0103 mul\u0163ime de unde vine? Sub domnia turceasc\u0103 a existat micul simbure, o dispozi\u0163ie de export. Exportul gr\u00e2nelor era oprit. Prin urmare gr\u00e2nele neconsumate trebuiau pref\u0103cute \u00een obiect exportabil – \u00een vite. S’au combinat lucrurile. Velni\u0163a consuma prisosul \u015fi da hran\u0103 vitelor. Velni\u0163a producea rachiu, rachiul trebuia consumat \u015fi era mult. S’au f\u0103cut multe cr\u00e2\u015fme. Pentru aceasta trebuiau cr\u00e2\u015fmari. S’au adus mul\u0163i Evrei proprietarul impunea fiec\u0103rui din supu\u015fii s\u0103i de a lua at\u00e2ta rachiu pe an. Unele pl\u0103\u0163i pentru munc\u0103 se f\u0103ceau \u00een rachiu. S’a \u00eentrodus exportul \u00eentr’adev\u0103r, \u00eens\u0103 velni\u0163ele au r\u0103mas; \u00een locul gr\u00e2nelor s’au luat cartofii, c\u0103ci rachiul devenise o trebuin\u0163\u0103 \u015fi aceast\u0103 trebuin\u0163\u0103 cerea \u00eemplinire. Care au fost rezultatele ei? O popula\u0163ie nes\u0103n\u0103toas\u0103, f\u0103r\u0103 energie de caracter, f\u0103r\u0103 energie economic\u0103, care \u00ee\u015fi vinde munca pe b\u0103utur\u0103, o popula\u0163ie \u00een care mortalitatea cre\u015fte \u00een mod \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, iar sudoarea manilor ei se capitalizeaz\u0103 \u00een m\u00e2inile unui element f\u0103r\u0103 patrie, f\u0103r\u0103 limb\u0103, f\u0103r\u0103 na\u0163ionalitate… Nu e de mirat, c\u0103 influen\u0163a austriac\u0103 e mare.
\nMihai Eminescu “Influen\u0163a austriac\u0103 asupra rom\u00e2nilor din Principate” 1876<\/em><\/p>\n

Recomand\u0103ri<\/h3>\n

\u015ei v\u0103 recomand titlurile<\/strong> de mai jos, \u00een special seria articolelor Icoane vechi \u015fi icoane nou\u0103<\/em> 1877, pag. 54<\/sup>, precum \u015fi Spiritul de ga\u015fc\u0103<\/em> 1879, pag. 87<\/sup>, Clasele superioare<\/em>1881, pag. 116<\/sup>, Problema evreiasc\u0103<\/em>1881, pag. 122<\/sup>, Arta guvern\u0103rii<\/em>1882, pag.135<\/sup><\/p>\n

Concluzie<\/h3>\n

Unicul lucru, pe care \u00eel pot spune \u00een final, e c\u0103 to\u0163i ace\u015fti ani am cam belit-o \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at mai nimic.<\/p>\n

<\/embed><\/object><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu tr\u0103iesc cu trecutul, ce a fost — a fost, s-a dus pe apa s\u00eembetei sau a fost \u00eenv\u0103\u0163at. Trecutul, \u00eens\u0103, ne poate vorbi nu doar despre vremurile celea, ci \u015fi despre prezentul \u015fi viitorul nostru. Doar cunosc\u00eend trecutul, pun\u00eend boghi\u0163\u0103 la boghi\u0163\u0103 putem s\u0103 cunoa\u015ftem ce e bine pentru noi ca neam \u015fi ce […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-192","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-tara-mea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/192","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=192"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/192\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=192"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=192"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.namashco.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=192"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}