Referendumului transnistrean
Referendumului transnistrean dedic poezia lui Mihai Eminescu.
La arme
Auzi departe striga slabii
Si asupritii catre noi,
E glasul blândei Basarabii
Ajunsa-n ziua de apoi.
Si sora noastra cea mezina
Gemând sub cnutul de calmuc
Legata-n lanturi a ei mâna,
De streang târând-o ei o duc.Murit-au… poate numai doarme
S-asteapta moartea de la câni
La arme,
La arme, dar români!Pierit-au oare toti vultanii
Si soimii muntilor Carpati,
Voi, fii ai vechei Transilvanii
Sunteti cu totul enervati
Si suferiti în înjosire
De la Brasov pân-la Abrud,
Ca sa va tie în robire
Fino-târtanul orb si crud.
Si nimeni lantul n-o sa farme,
N-aveti inime, n-aveti mâni?
La arme, la arme,
La arme, frati români.Maghiar, tatar cu cap de câne
De noi si azi îti bati tu joc…
Sub pumnul nostru vii tu mâne
Stramutam falcile din loc,
Si limba ta muiata-n ura
Ti-om smulge-o, câne tu, din gât,
Ti-om baga pumnul nostru-n gura
Caci, câne, te iubim atât.
Si bratul nostru-o sa va farme
Si robi veti fi, mariti stapâni,
La arme, la arme,
La arme, frati români!Iar tu, iubita Bucovina
Diamant din steaua lui Stefan
Ajuns-ai roaba si cadâna
Pe mâni murdare de jidan,
Rusinea ta nu are saman
Pamântul sfânt e pângarit…
Misel, si idiot, si faman,
Ce ai mai sta la suferit,
De-acuma trâmbiti de alarme,
Naltati stindardul sfânt în mâni
La arme, La arme, dar români.Pierduti sunteti pe Cris si Mures,
E moarte, e lesin, e somn?
Au Dragos nu-i din Maramures,
Au n-a fost la Moldova Domn?
N-ai frânt a dusmanilor nouri,
N-ai frânt pe lesi si pe tatari,
Au Dragos, vânator de bouri,
N-ai sa vânezi si pe maghiari?
Rusine pentru cel ce doarme,
Sculati ca sa nu muriti mâni
La arme, La arme, dar români.Din laur nemuritorii ramuri
O, tara pune-n frunte azi
Si-n tricolorul mândrei flamuri
Sa-nfasuri pieptul tau viteaz.
Si smulge spada ta din teaca
Si-ti cheama toti vitejii tai.
Si la razboi ea demna pleaca
Cu pui de soimi si fii de zmei
În rânduri, rânduri ea sa farme
Calmuci, tatari, dusmani, stapâni,
La arme, la arme, La arme, fratii mei români.
